se poate zambi si... de dincolo...

eeeei... si totusi totul se termina... toate visele, toate dezamagirile, rutina... drumul spre serviciu nu mai are serviciul ca destinatie... vine clipa cand va trebui sa cobor la ultima statie... si atunci va fi liniste... acea liniste profunda inecata in lacrimi... shhhh.... e liniste... si e frumos dincolo... vai, de'aş avea aparatul la mine... sa fac niste fotografii... sa vi le trimit... shhhhh... ce mi'a mai placut mie viata asta chiar si asa traita intr'o tara hulita de toti...

***

"Poftiti in calatorie de nunta!"

"Pe 1 iunie 1959, data nasterii trecuta-n buletin la ora 12, atunci cand trebuia sa ma nasc, in locul meu a aparut o papusa-model pe pieptul careia scria: Nasteti-va pe 1 iunie, ora 12. Oferta unica! Viata lunga, bani si bucurii! Nu pierdeti ocazia. Nasteti-va cu numele Popescu Cristian! Dar nimeni, cu nici un chip, n-a vrut. Pentru pastrarea aparentelor a fost inventat Popescu de jucarie, care traieste in Bucuresti de jucarie, in Romania de jucarie si mananca paine de jucarie, dar degeaba, pentru ca nimeni n-a vrut sa moara de-adevaratelea pe numele Popescu Cristian, desi s-a facut intotdeauna multa reclama si oferta era destul de avantajoasa."

***

Fotografia [sic!!!] am facut'o acum cateva [z]sambete, la sfarsitul piesei de teatru "Un tramvai numit Popescu"... si am prelucrat'o aseara fiind dezarmant de obosit [sic!!!]... daca nu ati fost la aceasta piesa... mergeti... ca merita... :)