Tuesday, July 1, 2008

cand eram yo emo...

da... dupa cum relatam in ultimul comentariu... sunt obosit... si tocmai de aia parca simt asa o mireasma de vacanta :D.... ca deh... vrabia malai viseaza... parca asta visa...nu? asha ca daca ajungeti prin Hunedoara... sa nu uitati sa treceti pe la Castelul Corvinestilor... odata poate era plin de cavaleri... acum e plin de vizitatori... stiti voi de care... oamenii zilei de azi care au nevoie de cate o iesire in week'end.... nu de alta dar trebuie sa;si recupereze energia... pentru si anume o saptamana noua de lucru... hi hi hi...

hi hi hi... dar azi am aflat ca vom merge in vamaaaa.... in concediu.... hooorrrraaay.... :D....

si acum revin la castelul corvinestilor... si la o atmosfera putin mai metalica... sau mai pietroasa... sau cum m;am jucat in photoshop... si fug... ca veni iar noaptea...


castelul-corvinestilor




PS: melodia asta o ascultam cand eram si yo un pui de emo... da nu stiam ca eram emo... de'abia acum am aflat asta... ca citii prin ziare, prin reviste, pe bloguri, pe garduri... peste tot... noroc ca pe cer e tot luna... iar stelele sunt tot acolo... iar yo am crescut... cine stie cum oi fi acum? poate aflu peste 10 ani...

PS2: eram la lucru... si din greseala m;am vazut intr;o oglinda... aveam tricoul cu jim morrison pe mine... si parca zambea asa ironic...

26 comments:

ogarafgan said...

f fain castelu' :)

cristian said...

Tot acolo sunt si luna, si stelele, da' parca numai in anumite locuri si momente in timp reusesti sa vezi stelele cu adevarat, si numai uneori au ele o stralucire aparte.."lizard king" era de felul lui ironic, i guess, a fost teribil de ironic si cand zicea sa traiesti intens, sa mori tanar si sa lasi in urma un cadavru aratos, pesemne. Si pesemne sunt usor macabra, usor melancolica la ora asta..dar mi s-au ravasit gandurile cand ai povestit de imaginea ta din oglinda. Anyway, aici e un loc de visare, cel putin pentru mine..si cred ca de-asta te "vizitez" asa des:) domnule artist, visator si cautator:) daca gresesc vreunul din atribute..vei spune tu mai departe..

Andrei Aciobanitei said...

@ogarafgan: intr'adevar merita vizitat... mi;a placut mult :)

@cosmina: hey... auzi... ai grija ca acum m;am invatat cu vizitele tale... ce m;oi face yo daca nu vei mai avea timp? :)).. :PPP... ehhh... domnu' morrison si;a trait spusele... spre deosebire de altii care au dezbatut cu inflacare anumite idei, iar in viata de zi cu zi...ups... nu le mai aplicau... ups... se pierdura ideile?... se aplica numai altora?... oricum a fost un model pt. mine(is departe de model mai ales la intensitate... dar ma chinui :D)... si inca mai e... tot timpul l'am considerat simbolul imposibilului posibil... na ca mi se impleticeste limba... :)))... btw... n;am mai ascultat de foarte mult timp muzica lui... parca isi pune amprenta prea mult... si mi se schimba imediat starea :)))... crek din adolescenta mi se trage :D

cat despre atribute... daca te rog sa ma consideri un simplu om... te superi? .. unu care vrea mai mult de la el... pentru ca nu poate accepta o viata dusa doar pentru munca, bani, masini etc etc... hmmm... da parca as schimba dacia macar pe'un logan :PP...ehhh... glumesc... un om... simplu si atat :D

cristian said...

Ti-as spune "buna dimineata", stiu insa ca nu esti prin preajma la ora asta, asa ca mai astern cateva ganduri la-nceput de zi..
First of all, daca tot te-ai obisnuit cu vizitele mele dese, nu cred ca trebuie sa-ti faci griji, voi gasi timp, da' cred c-o sa te plictisesti la un moment dat ca mie tare-mi place sa stau la povesti:) si tu o sa lipsesti ca te duci in vama (off..ce-as mai vrea si eu)..da' las' ca vine-vine august si-o iau si eu spre munti si spre vacanta:) si daca tot sunt asa, punctuala..ajung si la partea a doua..
Bineinteles ca voi tine cont de rugamintea ta, cum sa ma supar? Dar nu stiu ce te face sa crezi ca nu te vad ca pe un om..simplu..:) pentru c-am vorbit de visare, de latura artistica, de cautari..stii, cred ca un om adevarat, nu ceea ce vad azi la tot pasul, este cel care se regasesc si-un strop de visare, si unul de nebunie, si dorinta de-a vrea mai mult, de care vorbeai..si multe pe care le-am zarit la tine..prin urmare, vezi..esti un om..Cat despre simplu..pentru mine, simplitatea e unul dintre lucurile cel mai dificil de gasit..nu poti fi simplu atunci cand iti pui intrebari, cand ai tot felul de trairi, cand vrei mai mult sau cauti mai mult..asta inseamna ca esti om, da, dar, nu si simplu..si uite cum iar ma-ntind la vorbe luungi:)cred ca in curand iti voi cere sa-mi gazduiesti scrierile pe blogul tau:)si ca sa inchei subiectul asta, cineva mi-a spus acelasi lucru "sunt un om simplu"..hei..cineva care poate fi descris oricum, numai simplu nu..ei, coincidente, povesti..
Voiam sa ma spun si despre Jim, dar cred ca atat publicul, cat si tu, veti spune ca exagerez cu scrisul si c-am transformat comentariile in..compunere libera:)
Despre Jim..intr-un alt comment..

cristian said...

Revenind:) probabil ca Doors a insemnat Jim Morrison, de fapt..indeed iti induce o stare, dar n-ai spus care..si cum de n-ai mai ascultat..i know, tot timpul e de vina, care fuge ca nebunul. Mi-amintesc ca dupa ce-am vazut filmul am gasit si-o carte cu versurile lui..o am inca, o mai rasfoiesc uneori..mi se potriveste, zic eu, tare bine "people are strange when you're a stranger"..e o senzatie pe care am trait-o adeseori..din pacate, as putea spune..
"Simbolul imposibilului posibil"..tare mi-a placut asta..ma-ntreb daca n-ar fi plecat asa devreme, ar fi ramas la fel? Cum spuneai si tu, prin adolescenta m-a marcat puternic, cred ca efectul e cam acelasi si azi cand ascult..chiar acum imi suna-n urechi "spanish caravan":)
Si uite putin din ce spunea..

“People are afraid of themselves, of their own reality; their feelings most of all. People talk about how great love is, but that's bullshit. Love hurts. Feelings are disturbing. People are taught that pain is evil and dangerous. How can they deal with love if they're afraid to feel? Pain is meant to wake us up. People try to hide their pain. But they're wrong. Pain is something to carry, like a radio. You feel your strength in the experience of pain. It's all in how you carry it. That's what matters. Pain is a feeling. Your feelings are a part of you. Your own reality. If you feel ashamed of them, and hide them, you're letting society destroy your reality. You should stand up for your right to feel your pain.”

Nu prea era vesel:) o sa inchei acum si..do not worry..nu te-am cocotat pe-un piedestal:) si sper ca mai am voie sa scriu si altadata, avand in vedere ce-am facut azi:) multumesc pentru ca ma citesti

danushka said...

seara buna, cosmina! sau cristian? sau oana? :P hi hi hi... glumesc putin... fiind una persoana din public... marturisesc. nu ma supar, chiar deloc in privinta cometariilor... :)

mai marturisesc si ca si a mea adolescenta a fost oarecum vizitata de impresii foarte puternice cand il ascultam si citeam despre jim... imi plac gandurile lui jim de mai sus... faine...

seara frumoasa :)

Andrei Aciobanitei said...

@cosmina: oki... recunosc... m;ai convins... nu sunt un om simplu... ci un simplu om... hi hi hi... e bine asa?

he he he... mai e ceva timp pana ajung in vama... momentan ne ocupam cu munca... nu stii? mai intai munca... sh;apoi... distractia :D

cat despre gazduirea scrierilor... hmmm good idea... scapa de user;ul cristi cu care tot postezi... cred ca trebuie sa ai in coltul din drepta sus un link... Logout... sau Iesire din cont... :D... fa;ti un cont nou pe blogger... si;ti fac o invitatie... si numai bine vei putea posta si tu aici... chiar ar fi interesant... oricum azi imi veni si o alta idee... care presupun ca le'a mai venit si altora... ca deh... deci... ar fi cam asa...sa ne;adunam mai multi si sa facem un singur blog... subiecte sunt destule... si fiind o echipa va fi mai multa activitate... dar cine stie?
sa vedem ce parere au despre asta domnitele vizitatoare dar si domnii vizitatori... ca sunt convins ca sunt si ei :D.... sic!!!

am uitat despre ce vorbeam....

aaa... cand am vazut filmul eram la liceu :)))... si o saptamana m;am dus ametit la scoala :))))... voiam sa vad care;i mai puternic... yo sau bautura :))))... da dupa o saptamna m;am lasat pagubas :D

starea? hmmmm.... de depresie... parca asa era... si tocmai de aia am renuntat sa ascult... de frica... :))... asta mi;ar mai trebui... sa ma duc depresat la lucru... ca la cursuri puteam chiuli... dar aici... nu mai mere :))

my wild love... mi;a placut cel mai mult... hah... de ce?... ehhh... tocmai la intrebarea asta n;o sa raspund... macar acum cand e vorba de el :)... btw... intens...

dar vad ca iar sunt incoerent... asa ca mai bine ma opresc aici... chiar daca poate n;am scris toate raspunsurile...

multumesc si yo... buna dimineata :) si o zi faina... ca;i vineri doar :D

@danushka: he he he... publicul... notiune introdusa aici de domnisoara cosmina... ma gandeam yo ca publicului ii va face placere sa citeasca scrierile'i... domnita danushka :) chiar sunt curios ce parere ai despre idee :)... o seara faina... si o noua zi in care sa visezi :PPP... mi;au placut porumbeii :)... si promit ca voi incerca sa nu mai muncesc... ca am inteles ca piticii nu muncesc :)))... auzi... da ce fac toata ziua? hmmm? ce fac? ... ma duc sa dorm... ca inca nu;s pitic :P

Andrei Aciobanitei said...

PS:

http://www.youtube.com/watch?v=0J5SQ5BZ9gs&feature=related

danushka said...

seara buna, nobile cavaler... :)moi,danushka, va sustin in ideea lansata... eheee... este o revelatie. fiind o revelatie... dvs ati avut-o, evident, cam tarzior... :)))... e o idee tare faina... deja topai intr-un picior de veselie numa' cand ma gandesc :)))
zburatacitoarele celea... ma bucur ca v-au placut... muahahahaaaaaaa... promiti ca nu mai muncesti? moamaaaaaa... da' di ce? un' ai auzit dumneata asa un gand nastrusnic cum ca piticii nu muncesc?... muncesc si ei... muncesc la mancat de piersicute, caisute si pepenasi, muncesc la plimbat si alergat dupa porumbei, muncesc la buchisitul unor carti despre fotografie si limbi straine si, mai... si photoshopuiesc uneori... se muncesc la alergat in parc, stii tu... sa previna niste burticute... muncesc... muuuult, dupa cum observi :D... mergi linistit la intalnirea cu mos ene... si piticii dorm... noapte lina :)... desi cred ca nenea ene o venit di ceva vreme la intalnirea cu nobilul cavaler andrei :)

cosmina said...

Zambete si salutari domnitei danushka, nobilului cavaler andrei..m-am gandit ca e un loc unde tre' sa respectam eticheta, nu?:)) ma bucur ca nu s-a plictisit nimeni citind, multumesc pentru gazduire..prin urmare se deschide un drum..this is nice..cam incalcite mi-s ideile la ora asta din motive de durere de cap..poate, sau poate ca-s eu mai incalcita in general.
Ma bucur ca te-am convins in legatura cu "un simplu om"..si pentru revelatia pe care-i avut-o. Promit ca-mi voi face un nou cont as soon as possible..momentan net-ul meu de-acasa a murit, asa ca-mi voi lasa gandurile-aici de la work..ce urat din partea mea, chiulesc, da'i numai si numai vina nobilului cavaler:)
Stiu c-am venit de putin timp si ca-i un spariu virtual dar cred ca-mi cam place de voi:) uite c-am spus-o! si-am tras cu ochiul si pe blogurile domnitelor, asa putin, ca ma pierdeam de tot printre povesti, vise si imagini.
Muza-i cam zgarcita cu mine la ora asta, asa ca va las ceva..poate va va placea, poate nu..e ca sa ma cunoasteti mai bine, cred..sau mai bine sa ma ghiciti:) de nu voi mai aparea prin week-end..pe luni..si pana atunci..zile si seri faine si poze, nobile cavaler, da? si poze, si scrieri vreau:)

In ochii tai curgea zapada
Stateam acolo privindu-te,
Fara a rosti vreun cuvant.
Mi-era teama sa nu stric perfectiunea tacerii.
Stateam in fata ta si-ti vedeam ochii
Plini de zapada.

Am ajuns in regatul tacerii fara a-mi da seama?
Sau timpul m-a-nfasurat in plasa lui incalcita?
Stiu, n-am voie sa pun intrebari.
Mi s-au oferit darul naturii si al tacerii.
Si inca ceva: zapada din ochii tai
Mi-e teama. Norii plang fara incetare.
Inima-i amenintata de stratul inghetat.
Si-atunci?
Stiu, n-am voie sa fiu curioasa.

Sa urcam pana la cer.
Sa luam in brate norii.
Sa-ti scutur ochii ochii de zapada.
Sa urcam muntele alb, muntele sacru
Si dincolo?

Alte zapezi, alti ochi plini...
Ne-nvartim in cercul uitarii
Unde esti? Unde-ai disparut?
M-am inselat. Lacrimile norilor s-au metamorfozat
Sunt doar stropi reci de ploaie ce tot cad.

Si totusi te simt in spatele meu.
Iti simt rasuflarea
Si-mi e teama sa-ti privesc ochii,
Unde e zapada?

S-a topit - sunt lacrimi, doar lacrimi.

Aud din nou tacerea.
Timpul ma arunca ca pe-o jucarie.
Oamenii toti, jucariile timpului.
Dar nici macar el nu va reusi sa ma faca sa uit

Ochii plini de zapada.

Am dansat in fata lor,
Am ras cu tot sufletul,
Le-am daruit sufletul.
Le-am cerut sa se deschida larg,
Ca niste ferestre.
Si m-au ascultat.

Am vazut cristale ce-au raspandit mii de raze,

In mine
In tacere
In zapada de pretutindeni.

cosmina said...

Dorinta ti-a fost indeplinita:)

cosmina said...

Mi-a mai venit o idee si trebuia sa ti-o impartasesc..un alt film de suflet, "Dead poets society"..ma gandeam ca revelatia ta s-ar putea transforma in ceva similar..

danushka said...

ui' un zambet si de la mine pentru cosmina...:) si unul si pen' nobilul cavaler andrei... :)... io tare ma bucur de gandurile asternute acilea... cu drag le citesc. ma bucura... :)

frumoase versurile... plac... mult.

va doresc amandurora, dar si domnitelor vizitatoare si domnilor vizitatori, zile racoroase si senine... in care sa visati... :)

ps: numele filmului mentionat de cosmina mi-a amintit de o piesa faina... sper sa va placa... :) http://www.imeem.com/dblheadsrg/music/UMgtAG5q/poets_of_the_fall_desire/

Andrei Aciobanitei said...

hah... ca de obicei e tarziu... dar n'o sa raspund ca de obicei :D... o sa zic doar ca acum am terminat de vazut filmul de care vorbea cosmina... si tocmai ascult melodia de care vorbea danushka... sunt curios si ce parerea are albacazapada despre un alt blog... comun :)... un fel de club de jocuri si jucarii :D...

...........

Cineva: "Aratata-mi o inima neincatusata de vise prostesti, iar eu am sa-ti arat un om fericit."

.............

Altcineva: "Caci doar in vise omul e cu adevarat liber. Asa a fost dintotdeauna si-ntotdeauna la fel va fi."

multumesc mult cosmina si danushka.... revin maine sau poimaine cu raspunsurile... filmul e superb... merita vazut :)

un week'end placut :)

Deona said...

Super, super ideea! I'm in!
Poop.

Andrei Aciobanitei said...

@cosmina: din pacate nici poze nici scrieri... weekendu asta am muncit din greu la taiatu unui gard viu :).... hi hi hi... revin yo cu amanunte :D foarte fain filmul recomandat de tine... he he he... tocmai de aia ar fi frumos sa facem blogul asta la care sa contribuie fiecare cu o samanta de viata... :D... ce;o fi... scriere... descriere... fotografii... prezentare evenimente culturale sau nu... poate chiar interviuri cu diferiti oameni... poate chiar invitati speciali... nush... si daca tot vorbeam de stropi... sa adugam un strop de pasiune... pentru viata :D... om vedea... ce va fi :)... momentan as vrea sa te invit sa postezi aici din cand in cand... cand vrei cand simti si cand ai timp :))... ti;am dat 3 posibilitai :D... problema e ca imi trebuie adresa ta de mail sa'ti fac o invitatie :)... trimite;mi te rog un mail pe aciobanitei.andrei@gmail.com

cat despre domnisoara poezie :)... sa;i fac o analiza a la Dr. J. Evans Pritchard, Ph.D. ? :))... mi;a placut :)... iar cel mai mult mi;a placut tabloul din final :D... eeeh.... da nu mai continui ca doar s;o terminat bacu' :D

o saptamana faina :)

@danushka: hah... vezi ce de revelatii am in ultimul timp? :)))))... ma bucur ca agreezi ideea :)... om vedea in curand ce putem face :)... hi hi hi... noi piticii... auzi.. da piticii nu fumeaza... nu?... offf... ca tre sa ma las de fumat si sa incep sa alerg prin parc... auzi da daca te alearga vreo 3 dulai pe dealuri se pune? :D
o saptamana faina :) de la un pretendent la rangul de pitic :PP

#deona: purfect... ma bucur mult... :)... om vedea in curand ce vom face :)... sper sa am mai mult timp... saptamana viitoare o sa lucrez iar pana tarziu... dar cealalta... voi fi mai liber... sh;om vedea :)

hi hi .... si din nou binecunoscuta urarare... o saptamana faina :)

danushka said...

buna dupa-amiaza, draga cavaler... :) buna dupa-amiaza domnita cosmina... :) imi propusesem sa poposesc aici diseara. da'... m-am razgandit :P... poposesc acum.
domnita cosmina, astept cu nerabdare gandurile celea de care ziceati mai sus. si... sa nu va fie teama de dragoni, vrajitori ori zane rele... va apar io :P
apoi, draga nobil al sibiului, si fugarit pe deasupra, daca va fugaresc cam o data la cateva luni... nu se pune. si nici cocotatul pe deal inainte de a papa vreo 8 mici nu se pune... auzi, da' chiar erau dulai?... in rest, multam pt ganduri. o saptamana usoara si tie... aaa, stai o tara ca era sa uit... sunt tare curioasa la detaliile despre munca aceea cu "taiatul unui gard viu"... ma amuza numa' cand imi imaginez :D

cosmina said...

Inca nu am net home, so..maine dimineata..pana atunci..seara frumoasa cu vise si pitici:)

cosmina said...

Dimineata buna cavalerului andrei aspirant la statutul de pitic..si domnnitelor tesatoare de vise si imagini:)..nu stiu altii cum sunt da'mie deja mi-au lipsit in week-end gandurile schimbate-aici. Tare ma bucur ca ti-a placut "dead poets", mai ales ca nu-l vazusesi..pe mine m-a lasat o vreme cu ochii si mintea ratacind intr-o mie de directii..
Multumesc danushka pt zambet si pentru cuvinte..si-n timp ce scriu acum am un zambet laarg pe fata..incerc sa-l temperez, nu de alta, dar mai tre' sa si muncim:)
Frumos gand, nobile cavaler.."club de jocuri si jucarii"..si iar zambesc gandindu-ma ca uite, chiar incepem sa semanam cu niste personaje desprinse din timp, desi sunt sigura ca toti am trecut de ceva vreme de varsta adolescentei:)
Imi pare rau ca iar vei avea o saptamana plina ochi, dar eu tot voi mai scrie, sa stii. Si-ti multumesc din nou pentru invitatie:) o plecaciune..pentru asta..sper sa nu ma-mpiedic in faldurile rochiei si sa pic in nas:)) saptamana faina pt toata lumea..inspirate sau nu, voi mai lasa ganduri..later..

Si ca tot vorbeai de pitici, iti amintesti de piticul din Amelie..care tot disparea din gradina? Nu se poate sa nu fi vazut Amelie:) inchei..momentan..pe curand, dreamers:)

Andrei Aciobanitei said...

na ca nici in seara asta n;am mai avut timp si energie sa mesteresc o postare... asa ca o astept pe domnita cosmina... poate trezeste blogu asta la viata :D... sau la realitate? :D... invitatie trimisa... sa cauti bine pe mail... daca nu e in inbox.. poate e in spammuri :)
...cat despre varsta... hmmm... ce;i aia? :))... yo tot timpul mi;am zis ca nu exista batranete ci doar neputinta (cu referire la trup)... hmmm... si tocmai de aia cred ca mai am timp sa vad si amelie... mai ales daca e un pitic acolo...

si daca tot veni vorba de pitici... asa ma simteam atunci cand ma alergau dulaii aia pe dealuri :D... si'apoi domnita danushka... nu erau 8 mici... ci 10... si nu inainte de urcat dealul ci dupa :PPP... hi hi hi..

offff... hai ca recunosc si ce s;a intamplat in week;end... o trebuit sa tund un gard viu... cam de 2 metri... si deh... o trebuit sa ma urc pe o scara, iar gardul avea dom;le asa o mobilitate... incat... la un moment dat am cazut... subliniez de la inaltime... hi hi hi hi... ca asta e important... ca am fost la inaltime :P... ce mai conteaza ca am cazut... eeeeh... si prin urmare... mi;am zgariat vreo 2 picioare si o mana... si am avut parte si de;o portie zdravana de ras :))... mi;am amintit de copilarie :)))

eeeh... si inchei si yo ... ca fug la plimbare... scuze... la culcare... ca maine iar stres... :)... de;abia astept sa vad cum o sa fie domnu blog cu 2 autori :D... o adevarata provocare :D hi hi hi...

o zi faina sa aveti si cat mai multa veselie si voie buna... :)

Andrei Aciobanitei said...

sau erau 8? :)))) na ui ca nu mai tin minte... dar important e ca erau mici :PPP o zi faina :D

cosmina said...

Dimineata buna:) invitatie primita direct in inbox, multumesc..da' trebuie sa marturisesc m-au cuprins emotiile..n-am scris niciodata asa..stiind ca cineva o sa si citeasca incalcitele-mi ganduri..nobile cavaler blogul e treaz, e doar vara asta cotropitoare de vina..si tu ca esti asa de prins si n-ai cand sa postezi..si uite-asa..si ma gandeam, daca si eu trebuie sa fiu trezita, nu numai blogul?:) dar asta-i o alta poveste..sper sa nu ma topeasca soarele pana atunci..caci, marturisire..eu sunt o fiinta destul de intunecata pe alocuri..da' inca o poveste..:)
M-am amuzat vizualizand cum ai cazut printre tufisuri..sper ca nu te-a durut prea tare..anul asta eu am cazut si mai rau..imaginea insa a fost penibila.
Era frig, aveam o haina lunga, coboram din autobuz..si cum sunt eu ametita si cu capu'n nori..poocc..asa au facut genunchii mei..imi venea sa intru in pamant de rusine, si oarecum de durere. Dar e funny cand imi amintesc..sa mai spun? un pic mai tarziu..pot sa-l fur de la tine si sa spun "muahhh!"?:)

cosmina said...

Uitasem. Nu pot sa cred ca n-ai vazut Amelie!:) dar o sa-l vezi si vei avea o revelatie..este absolut ..nici nu stiu cum s-o descriu..desi au fost doua categorii, unora nu le-a placut deloc filmul, altii l-au adorat..dar tie sigur iti va placea:)

danushka said...

da da da, clar! gardul avea domle o asa o mobilitate... doar era... viu :))) imi imaginez cum stateai cocotat pe scara si cum un element perturbator inclina scara cand in dreapta, cand in stanga... :))) uo fi fost scara de vina, nu zic nu!
apoi, draga cavaler, iata ca sosi vremea sa va trimit o privire oachesa si mustratoare... fura 8 mici, iar dealul il urcasi inainte... hi hi hi... domnia mea se mandreste cu memoria ce-o mostenit-o de la unul din strabunici :P... da' ma bucuresc ca sunteti bine si ca depanati aci povestea "gardului viu si a micului cavaler" :)))

ps1: vazut amelie. adorat filmul.
ps2: iata s-un cantec ce-o sa-l puna pe fuga pe domnisoru soare http://www.imeem.com/bursucu/music/WL6XRn9h/phoenix_paparuga/

zi frumoasa sa aveti!

cosmina said...

Si ca o completare, ca tot ai povestit de zgarieturi si patanii cu garduri vii, in copilarie nu m-am urcat prin copaci. Deloc. Insa am inceput sa recuperez acum cativa ani, cand in curtea bunicii mele a rasarit un..cires, care aduce-n fiecare an fructe atat de aratoase si de irezistibile:)) si eu sunt singura care poseda greutatea necesara pentru a-i permite escaladarea:) cred ca am descoperit una din bucuriile pierdute ale copilariei:) evident, ca si tine, dupa o astfel de incursiune printre incarcatele crengi, sunt plina de zgarieturi, de frunze agatate-n par si de..cirese..cum altfel:) ma gandesc ca gandurile astea n-au legatura cu nimic. Ceea ce-mi place, de fiecare data cand scriu aici, e starea..e o stare..de zambet..si-i bine..seara buna..si poate mai putina oboseala:)

iza said...

Iaca am ajuns la tine pe blog. Cam tarziu, stiu. dar am fost tot plecata. Stiu bine castelul de la Hunedoara pentru ca mergeam deseori acolo in copilarie:)