PÁTIMĂ, patimi, s.f. 1. Sentiment puternic şi violent care copleşeşte pe om, întunecându-i adesea dreapta judecată; p. ext. pasiune, iubire excesivă pentru ceva, pornire nestăpânită; suferinţă morală.
eu as schimba putin definitia... as scoate "întunecându-i adesea dreapta judecată"... pentru ca oricum judecata noastra nu;i dreapta... mai mult subiectiva... bazata pe experientele, dorintele, iluziile noastre
Music: chase and status - take me away
eu as schimba putin definitia... as scoate "întunecându-i adesea dreapta judecată"... pentru ca oricum judecata noastra nu;i dreapta... mai mult subiectiva... bazata pe experientele, dorintele, iluziile noastre
Music: chase and status - take me away
4 comments:
deci o fi bun sau o fi rau, sentimentul asta?
ca sa fiu patimasa, mi-ar trebui o doza buna de tequilla, si cum n-am mai beut niika de luni de zile, imi arde limba din oglinda, iese fum, si-o sting cu fanta de struguri sa se faca mov si fara aburi de alcool :D
dar noi? om fi buni? sau rai?... normali sau anormali?... nebuni sau nu?... :)
cei din jur, daca e vorba de tine, de mine si de altii ca noi, ne considera ANORMALI, sigur!
de ma intrebi pe mine, suntem si buni, suntem si rai, suntem sensibili si punem, era sa zic patima, dar nu-i corect, punem suflet in tot, numa' ca sufletul e o moneda de schimb fara valoare, nu stiu daca numai in ziua de azi!
la cei "normali" suflet inseamna numai ce considera ei ca merita atentia lor, ca de respect nu se mai pune vorba.
ehhhh, o intreaga filozofie, care nici macar nu e indicat s-o pun aici, la public
de nebuni suntem sigur, cu mana pe inima ti-o zic! mai mult pt mine, ca nush mai mult decat scrii ici despre matale, leutz de cruce cu mine, ce esti! :P
:-)
Post a Comment