Eram la un curs. Scuze. Eram la un training ca asa se cheama mai nou. Oricum important era altceva... trainerul repeta obsedant ideile de baza pe care le prezentase inca de la inceput... repeta... si totul avea sens... repeta... devenea iritant... si iar repeta... enervant... dar cand s-a terminat am observat ca invatasem... eram pregatit pentru a ma descurca singur...
***
Cand eram la Sihastria inca mai traia parintele Cleopa si in unele seri ma ascundeam printre pelerini sa'l ascult... erau momente in care predica lui continea doar un singur cuvant... Rabdare, rabdare, rabdare... repetat la nesfarsit... si acum aud acel cuvant ca intr-un vis frumos...
***
Totusi repetitia pare a fi necesara dar nu suficienta. Altfel nu se pot explica greselile, aceleasi greseli repetate cu seninatate de catre mine, de catre voi, de catre oameni. Oare in ceea ce priveste viata, suntem atat de tulburati de unicitatea ei incat devenim repetenti? Da. Ar fi frumos sa ramanem repetenti la disciplina numita viata. Sa ne spuna invatatorul la sfarsit: 'Imi pare rau, nu te pot promova! Trebuie sa te intorci si sa inveti mai bine a trai!'
***
Timpul e martorul tacut, din pacate, al greselilor umanitatii, iar istoria a devenit doar o oda adusa framantarilor inutile ale ei. Dar de ce inutile? Ce anume ar putea face aceste framantari inutile? Ignoranta. Oare nu cumva acesta era numele acelui mar pe care i l-a oferit Eva lui Adam?
***
Cand eram la Sihastria inca mai traia parintele Cleopa si in unele seri ma ascundeam printre pelerini sa'l ascult... erau momente in care predica lui continea doar un singur cuvant... Rabdare, rabdare, rabdare... repetat la nesfarsit... si acum aud acel cuvant ca intr-un vis frumos...
***
Totusi repetitia pare a fi necesara dar nu suficienta. Altfel nu se pot explica greselile, aceleasi greseli repetate cu seninatate de catre mine, de catre voi, de catre oameni. Oare in ceea ce priveste viata, suntem atat de tulburati de unicitatea ei incat devenim repetenti? Da. Ar fi frumos sa ramanem repetenti la disciplina numita viata. Sa ne spuna invatatorul la sfarsit: 'Imi pare rau, nu te pot promova! Trebuie sa te intorci si sa inveti mai bine a trai!'
***
Timpul e martorul tacut, din pacate, al greselilor umanitatii, iar istoria a devenit doar o oda adusa framantarilor inutile ale ei. Dar de ce inutile? Ce anume ar putea face aceste framantari inutile? Ignoranta. Oare nu cumva acesta era numele acelui mar pe care i l-a oferit Eva lui Adam?
No comments:
Post a Comment