folk you 2010

...

...

la ovidiu...

Ce titlu? fara titlu...

'tui mama ei de pofta de viata ca nu mor yo pana n;o prind in fotografii... i'auzi cum suna...

stra'bun..citind...

ce'ar fi sa stai pe la optshhpe ani pe'o banca linistit sa;ti citesti viata scrisa intr'o carte?... nu spui de cine scrisa... si cand o termini... sa te ridici usor, cu lacrimi in ochi si un zambet timid in coltul gurii si sa urliiii... e cel mai bun romaaaaaaaan pe care l'am citit...

PS: no bine... dupa aia o sa vina carcotasii sh;or sa zica... da... asa o fi... dar cate romane ai citit pana acum? dar cate romane nu se scriu acum pe care nu aveai cum sa le citesti? dar cate romane nu se vor scrie? dar esti convins ca ai inteles ce;a vrut sa spuna autorul in final? bueeeeeeeey (copyrightu nu;mi apartine :P) critici literari... putina liniste va rog... voi v;ati citit romanul?

PS2: si o batranica simpatica razand in balcon pe sub barbie... hi hi hi... 'tinerii din ziua de azi' :D

Castelul

printesa de nisip isi lasa in urma castelul si porni, insotita de mii de licurici de nisip, spre mare ... acolo isi gasi, printre scoici de nisip, fericirea albastra...

sweet dreams

vise sau cosmaruri... hippy sau nu... agonie sau extaz... speranta sau resemnare... nu... resemnarea nu e o alternativa... mai buna e depresia :D... ca te transforma in pasare phoenix... odata ce ai cunoscut adancimile sufletului poti sa urci mai usor pe culmile lui... toate sunt in vama la cote mai ridicate... pentru ca se traieste intens... tocmai din acest motiv sunt foarte multi care nu suporta vama... bleah... gunoaie... bleah... betivi... bleah... drogati... bleah... si tot asa... unora vama le provoaca o stare de voma decadenta... dar sa privim partea buna a lucrurilor... scarbitii vor sta departe de vama... si noi, ceilalti, ne vom putea trai in liniste sau nu viata si visele aferente... in aburi de alcool sau nu... in fum de tutun sau nu... printre castele de nisip imaginare sau nu... la mese prafuite sau nu... printre iluzii sau nu... si as putea continua la nesfarsit... intotdeauna exista alternative... iar morala se socheaza de multe ori in fata vietii... si asa ar trebui sa ramana...

ce'as putea sa;i spun domnitei julie care a raspuns la postul anterior tot cum as fi facut;o si yo daca ar fi fost bloguri pe vremea ceea:D ? as putea sa;i tin prelegeri despre cat de importanta e scoala... dar... stai putin... ca nu's asa simple lucrurile... yo am urat pe multi dintre profesori... de ce? pentru ca nu erau echidistanti... muaaahahaaa... multi m;au scos afara de la ore pentru ca eram impertinent... muaaaahahahaa!!!... yo doar reactionam... unii chiar au impanzit zvonul ca sunt satanist... :))))... iar yo doar ma plimbasem o data prin cimitir cu prietena mea... doar pentru ca'i placea linistea profunda de;acolo... dar cu toate astea am invatat printre pahare de vin "furate" din butoiul lu' tata... am facut si facultatea printre sticle de palinca (apropos... nu mai suport gustul de pere... de la palinca de bihor)... lucrez in sistem de data asta fara bautura :P... dar ma voi revolta intotdeauna cand ma va ingradi cineva sau ceva... :D iar cei care au crezut ca nu voi realiza nimic in viata au ramas credinciosi... si atat... yo cred in continuare in visele mele :P

deci... ce i'as putea spune domnitei julie... sa;ti urmezi visele... sa nu te indepartezi de tine... sa'ti asculti instinctele, dar sa nu uiti ca suntem limitati, iar limita superioara e moartea :D... iar daca tot spune cantecul Ma grabesc sa traiesc ... yo as spune... decat in graba mai bine cu intensitate :P... aaaaa... si inca ceva... ce nu;mi voi ierta toata viata... yo mi;am facut parintii sa sufere foarte mult cand eram ca tine... si ei chiar nu o meritau... pentru ca suntem cele mai importante fiinte pentru ei :D... sau cum spunea Oskar un raison d'être :)... chiar daca nu credeam asta atunci... acum o stiu cu siguranta :)

sper sa nu se supere nimeni ca am scris postul asta... dar mi;am adus aminte de perioada adolescentei... pe care am trait;o din plin :D... si care a fost destul de furtunoasa dar frumoasa :P... de fapt de aia imi place in vama... ca se traieste intens...

vacanta

mesaj pentru cei care sunt inca in vacanta :)... profitati acum de ea pana nu se transforma in concediu... :P

new generation

am vrut sa scriu despre noi generatii... si asta pentru ca;s fascinat de ele... si asa voi ramane :D... dar nu e timp acum ca trebuie sa fug... in oras... ca e sete mare :P... in vama am fost si prin Shrooms si Shire... baruri pe care le ocoleam in alti ani... din motive subiective care au disparut cu timpul :D... si am luat contact cu noi genuri de muzica.... goa si drum and bass... muaaahaaa... cu dansu nu stau prea bine :)))... da tocmai de aia am avut timp sa observ ce se intampla:D... printre inghitituri de fanta... cu vodka... sic!!!... ametitor :D... dansul noii generatii... si ui si o combinatie de rock cu DnB... ca tot era fanta combinata :D... si ca sa nu uit carei generatii apartin :P

PS: pestii... nu aia... ceilalti de inoata... bine stiu ca si ceilalti inoata... dar ma refer la aia din mare... ar trebui sa se teama de ce;i in poza...

sfarsit...

si ui ca saptamana asta tocmai isi da obstescul sfarsit... si yo as vrea sa va multumesc mult pentru ca'mi faceti viata mai frumoasa :)... hi hi hi... stiu ca scriu numai despre vama veche in ultimul timp... dar ce sa fac? au fost cele mai frumoase zile din acest an... si vreau sa ramana aici pe blog o urma de sare... de nisip... de emotie... de vama veche :)... ca deh va mai trece ceva timp pana voi ajunge din nou acolo :)... asadar voi mai posta cateva poze cu Oameni... apoi cred ca voi incepe cu pozele de la "folk you"... si apoi... om mai vedea :)...

dar sa las datele tehnice si sa amintesc din nou de "Extrem de tare si incredibil de aproape" pentru ca undeva, candva, bunica lui Oskar scrie: "Imi pare rau ca, pentru a invata sa traiesti, ai nevoie de-o viata-ntreaga, Oskar."

joc de nisip

Cum ar fi sa'ti dai seama ca poti schimba lumea doar mutand un singur fir de nisip din desertul Sahara? Cum ar fi sa'ti dai seama ca esti Dumnezeu... daca tot ai schimbat lumea? Iar atunci sa;ti aduci aminte ca esti ateu... hmmm... ti;ai da seama ca n;ai exista... :D (tot Oskar din "Extrem de tare si incredibil de aproape", Jonathan Safran Foer :)...

povesti din vama....

si totusi... parca e altfel acolo in vama... parca lumea e mai libera... :)... asta daca libertatea are termen de comparatie :D

A'way from Heaven

paint it black

punct

izvorul...

am mai povestit de Oskar... atat de originale mi s;au parut inventiile lui incat...

"In noaptea aceea, in pat, am inventat un tub special care sa treaca pe sub toate pernele din New York si sa se conecteze la rezervor. Cand plang oamenii pana adorm, lacrimile s-ar strange toate in acelasi loc si dimineata omul de la meteo ar putea spune daca nivelul apei din Rezervorul Lacrimilor a crescut sau a scazut si atunci ai sti daca New Yorkul e trist sau nu..."

Jonathan Safran Foer, Extrem de tare si incredibil de aproape, Ed. Humanitas, p.57

zbor...in vama...

muaaahaaaaaaa.... a trecut un deceniu de cand am implinit 18 ani... ei bine... acum 10 ani pe vremea asta... ajunsesem in padure....muuaaaahahaha.... ca n'am vrut majorat la restaurant... in ziua aia am fost la cinema... apoi in padure... unde am incins un foc... si am dansat in jurul lui spre dimineata... a fost atat de frumos... bine... recunosc... mi'a fost o tzara frica atunci cand umblam noaptea dupa lemne... nu de animale... ci de naluci si alea alea :))))... dar am uitat spre dimineata de ele... hi hi hi... sau poate au dansat si ielele cu noi... dar nu le'am vazut ;)

sa revenim in prezent... da oricum asta trece prea repede... asa ca o sa;i zic prezentul apropiat :D... mi;a facut o surpriza foarte mare domnita mina... atat de muuult m'am bucuraat... multumesc... si domnita danushka mi;a facuuuuuut o surprizaaaa maaaaaaaare... cu un mesaj original... ea e mai sfioasa... o'nteleg :D... si mai e Cineva care m;a surprins din nou :)... ca deh... tocmai de aia imi plac Oamenii :)...

Cineva... odata... a dat un impuls lumii mele... he he he... constient sau nu... da uite ca se misca de'atunci :D... ha ha ha... si simt yo ca se misca bine... bine... timpul ma enerveaza... da cu asta n'ai ce sa discuti :D... am auzit o poveste... adevarata bineinteles... despre cum s;a schimbat o alta lume printr;un simplu gest... dar asta intr;un post viitor... numai voiam sa subliniez importanta oricarui gest al nostru... totul e important... dar asta au spus;o mai multi inainte... ashe ca ma retrag si las o fotografie...

zbor.. in vama... poza e facuta atunci cand se apropia de sfarsit dansul pe plaja La Stuf, dar incepea o noua zi :)... stiu ca traim in Romania... aici unde visezi printre gunoaie... dansezi printre gunoaie... zbori printre gunoaie... dar ce mai conteaza gunoaiele cand zbori... yo nu le mai bag in seama... totul e altfel in vama... parca e plin de simboluri... asemenea lumii din romanele domnului Eliade :)... pe care as vrea sa;l recitesc... da... si tot cu lacomie :D


multumesc mult dragele mele prietene pitici >:D<... m;ati inveselit, emotionat, bucurat... de plans nu plang ca sunt babat :D... draga Cineva multumesc din nou... am inceput dimineata frumos... inchei ziua la fel de frumos :)... zbor... in vama :)

acasă

Călătoria cu trenul... muahaaa... compunere... în tren poţi gândi, poţi visa, poţi să închizi ochii sau chiar să-i deschizi, poţi asculta sau chiar povesti... poveştile nu se termină niciodată... ca oamenii... tocmai de aia îmi plac :)... poţi depana amintiri sau inventa posibil viitor... sau poţi privi pe fereastră cum aleargă în faţa ta copaci, oi, râuri, ciobani, oameni mici, poduri mari, blocuri, unele cu... altele fără geamuri... ca şi cum cei de-acolo ar avea nevoie de mai multă lumină... bine, bine, dar iarna? Iarna? Şi mai multă lumină... gări... oameni mici, mulţi vin, pleaca... multe scări călcate în picioare... coborîte apoi urcate... tristeţe... bucurie sau doar confuzie... cai, drumuri, maşini, alte trenuri... toate în viteză... rog timpul a se calma... poţi citi o carte sau chiar ziarul celui din faţa ta... problema e că trebuie să te grăbeşti... nu ştii niciodată când va întoarce pagina... trag de timp... pentru că nu vreau să termin cartea... e prea frumoasă... nu vreau să se termine... am râs, am admirat, iar am râs, m-am mirat, am râs iar când am vrut să plâng n-am putut pentru că... în tren poţi să râzi, poţi chiar şi să plângi... muahaaa... dar sunt bărbat... nu-mi dau voie să plâng decât acasă... cartea mi-a fost recomandată indirect de Cineva... aşa că dau şi eu recomandarea mai departe... Jonathan Safran Foer - Extrem de tare şi incredibil de aproape... :)

you may say...

You may say I'm a dreamer... But I'm not the only one...

a fost prima seara de folk... chiar... cum fiecare a mulţumit cuiva... vreau şi eu să mulţumesc domnitei ilinca dima pentru folk you :)... cel mai trist, emoţionant, înălţator si plin de învăţăminte moment al serii a fost "nucul" domnului Socaciu pentru domnul Pittis... sau altfel spus mesajul domnului Pittis catre noi... lacrimi... Zâmbet... Viaţa... Adevăr...

delir [2]

nu mai sunt file... le'am citit cu lăcomie pe toate... şi acum, după ce au trăit din nou povestea frumoasei copile nebune... se odihnesc cuminţi, ordonate în rucsac... oare dacă vreodată voi schimba cursul gândurilor, al viselor spre interior... dacă lumea mea nu se va mai revărsa afară ci mă va inunda voi fi considerat nebun? oare mă vor închide intr'un ospiciu spre a nu le tulbura liniştea? dar eu aş fi liniştit în exterior... pentru că totul s'ar întâmpla în mine... în mine'as trăi... în mine'as muri... Ştii? La Stuf, la Ovidiu, este Terasa, Barul, Cafeneaua din vis... parcă aş vrea să mă trezesc în fiecare dimineaţa aici jumătate liber şi jumătate hippy... delir...